Ilie Șerbănescu: România, o colonie la periferia Europei (2)

08:00, 14 octombrie 2016 | | 925 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:
Adresa scurtă: http://flux.md/D70ks

2. Colonialismul colectiv: alte măști, aceeași piesă

Ca purtător al virusului liberal preț de ani de zile, recunosc și de această dată că eu însumi am crezut cu tărie în acest aparent panaceu până în momentul când am văzut că, deși privatizarea a fost una masivă, efectele ei s-au dovedit a fi de-a dreptul devastatoare. Și întrucât schimbarea puterii nu aducea și schimbări calitative a stării de lucruri, am început a căuta  adevăratele cauze ale eșecurilor noastre. A fost nevoie să acumulez o experiență internațională de peste două decenii și să studiez o mulțime de cărți până când mi s-a împrăștiat ceața din fața ochilor. Tocmai de aceea mă și aplec asupra unor astfel de volume, făcându-le prezentări largi. Așa i-aș putea ajuta și pe alții să scape de vraja dogmelor în vogă.

Mitul extinderii UE spre țările din Răsărit continuă să facă multă vâlvă, pretinzându-se că este vorba despre admiterea noastră în clubul țărilor de elită, ceea ce va atrage negreșit un salt economic și prin părțile noastre. Să vedem, însă, cum dinamitează acest mit Ilie Șerbănescu:

”O violentă și abruptă polarizare economico-socială s-a produs atât pe verticală în fiecare din țările zonei, cât și pe orizontală între Vest și Est…Întreaga configurație actuală economico-politico-socială a Europei poartă amprenta unui clasic sistem centru-periferie de tip colonial. Grație dimensiunii fabuloase, puterii militare și în particular nucleare, precum și depășirii în deceniile Putin a umilinței inițiale, doar Rusia a scăpat din acest sistem centru-periferie cu alungiri de la Vest la Est”.

Că lucrurile stau anume așa, o cunoaște oricine a studiat lucrările a cel puțin doi autori americani de primă mărime, Immanuel Wallerstein și Joseph Stiglitz. Și lista ar putea continua. Dar să revenim la momentul imploziei colosului sovietic și să vedem cum stăteau lucrurile dincolo de fosta cortină de fier, mai bine zis să înțelegem logica marilor puteri economice vest-europene în acel moment, care le-a servit ca o oportunitate istorică nesperată. Se știe că în jocul internațional lumea se conduce de interese, nu de intenții filantropice.  Precum la fel de bine se știe că în relațiile externe marile puteri își drapează orice interes, oricât de venal și cinic, într-o frazeologie scăldată în miere. Asta pentru a prosti aborigenii cu mărgele de sticlă, oglinjoare, ”apă de foc” și alte nimicuri. Așadar, spune autorul:

”Destrămarea Uniunii Sovietice și a conglomeratului ei satelitar din Europa Centrală și de Est a oferit Vestului Europei oportunitatea istorică a unor surse de aprovizionare și piețe de desfacere aproape neașteptate în cvaziproximitate și cvazigratuitate – un adevărat balon de oxigen pentru cel mai în vârstă dintre centrele de putere economică ale lumii și, oricum, cu cel mai costisitor model social devenit handicap în fața ascensiunii noilor concurenți mondiali din Asia. Vestul Europei s-a repezit spre Centrul și Estul Europei oferit pe tavă de istorie.”

Dar oare nu anume în acest hal am ajuns și noi, după ce ne-am făcut toate temele dictate de centrele de putere occidentale, cu privatizări, ajustări și reglementări masive? Ce altceva decât zonă de extracție a forței de muncă și de desfacere a produselor și serviciilor occidentale am ajuns să fim în ultimii ani?  Principiul sacrosanct al liberei circulații funcționează perfect – exportăm oameni și importăm bunuri și servicii. Cât de echivalent este acest schimb, se vede de la o poștă. Așa că nu ne rămâne decât să scandăm în cor, ca la paradele comuniste de pe vremuri: ”Trăiască regimul fără vize și cel al liberului schimb!”  Pentru că schimbul de sclavi fericiți pe marfă de import e în plină desfășurare.  Astfel, mai toată lumea e mulțumită: sclavii, pentru o pentru bucată de pâine pe care o pot câștiga pe aiurea, iar corporațiile transnaționale, pentru că ne pot inunda cu mărfurile lor.

Astfel, continuă autorul, cele 5-6 foste puteri coloniale din Vestul Europei, care timp de secole și-au asigurat prosperitatea datorită extracției sistematice și masive din teritoriile coloniale, au pus la cale un fel de ”colonialism colectiv”. Anume acest nucleu dur al țărilor respective a stabilit regulile impuse în spațiul ex-comunist, doar că de această dată rolul armatelor cotropitoare le-a fost atribuit multinaționalelor. Iată cum a decurs această operațiune de o amploare continentală cu consecințe catastrofale pentru ”beneficiarii” acestor politici:

”În spiritul libertății de mișcare și acțiune propovăduite, s-a trâmbițat nevoia unei liberalizări rapide și depline a circulației produselor, serviciilor și capitalurilor, a schimburilor comerciale, valutare și de investiții. Ce înseamnă acest lucru?! Că de la sine cei puternici și deja așezați pe piață, adică cei din Vest, vor acapara tot, întrucât în mod obiectiv nou-veniții din Est nu puteau fi decât slabi și fără potențe tehnologice și financiare.”

Teoreticianul protecționismului economic, Friedrich List, avertiza încă în prima jumătate a secolului XIX că atunci când fuzionează o economie puternică cu una subdezvoltată, prima are doar de câștigat, iar cea de-a doua – doar de pierdut. El arăta cât de riscant este pentru germani să dea curs insistențelor britanice de a înlătura barierele vamale în condițiile unei discrepanțe izbitoare în nivelul de dezvoltare. De atunci și până în prezent timpul a verificat și a confirmat de nenumărate ori justețea concepției lui List.  Însă, în momentul dobândirii independenței, noi, cei din spațiul ex-comunist, habar nu aveam de toate acestea. Tocmai de aceea am și înghițit toate gogoașele liberale ca pe niște cadouri de mare preț.

Odată semnalul privatizărilor fiind lansat, rechinii capitalismului occidental au avut din capul locului ținte bine determinate. Ei s-au năpustit spre cele mai grase felii din avuția statului:

”Ca în scenariul clasic colonialist, capitalul vest-european s-a înfipt de la început în ceea ce constituie rulajul banului într-o economie: exploatarea resurselor naturale, distribuțiile de energie, (cele care colectează banii din asigurarea cu energie) și băncile. Restul – industrii, servicii, comerț – s-a prăbușit aproape implicit în brațele ”eliberatorilor” vestici. Esențială a fost implementarea cât mai rapidă a mecanismului de extracție de sevă economică din Est, care operează în principal și masiv prin menținerea în Est a salariilor mici, dar generalizarea (impusă) aici a prețurilor din Vest” (subl. ne aparțin – Iu. R.).

Atenție ! La noi nu e diferit. Cine crede că menținerea salariilor mizerabile în sectorul de stat, dar și în cel privat, este doar o măsură luată de niște guvernări ticăloșite, se înșeală amarnic. Salariul minim pe economie este plafonat la indicația acelorași stăpâni ai actului decizional din Vest, care ne stabilesc și ceilalți parametri economici de bază, cum ar fi deficitul bugetar, rata inflației, principalii indicatori fiscali, nivelul admisibil al subvențiilor etc. Creditorii externi sunt cei care dictează condițiile. Banii lor nu sunt pentru salvarea, ci pentru înfeudarea noastră. Dar despre asta vom vorbi puțin mai târziu.

(va urma)

Iurie Roșca

Articole relevante

Un echipaj aeromedical SMURD de la Iaşi a fost solicitat de urgență la...
accesări 392
În după-amiaza zilei de ieri, un echipaj aeromedical SMURD de la Iaşi a fost solicitat pentru a transporta un pacient grav din raionul Floreşti la Chi...
PHILIPPE DE VILLIERS:Un patriot francez în faţa hegemoniei americane (...
accesări 1943
"Disidenţii au fost în Est, ei trebuie să treacă în Vest". După Zidul de la Berlin, în curând, căderea Zidului de la Maastricht Frământat profund ...
Laurent James: Romania ca proiect
accesări 1960
(Textul intervenției lui Laurent James (Franța), unul dintre participanții la reuniunea de comemorare a filosofului, geopoliticianului și scriitorului...
PHILIPPE DE VILLIERS:Un patriot francez în faţa hegemoniei americane (...
accesări 1612
Erupţia lui Soljeniţîn în istoria Franţei  Cu mai mulţi ani în urmă au adunat cele mai importante cuvântări ale lui Soljeniţîn, rostite în străinătat...
Negocieri şi pe stânga, şi pe dreapta. Parlamentul şi-ar putea începe ...
accesări 540
La o lună şi jumătate de la alegerile parlamentare, situaţia politică din ţară este parcă şi mai incertă decât era până la scrutin. Au trecut şi prelu...
Uniunea Europeană ar trebui să intervină
accesări 442
Integrarea europeană, după 7 aprilie 2009 a devenit obiectivul şi prioritatea Nr.1 al forţelor ,,democratice” propulsate din spate de mulţimea dezamag...
La Moscova despre relațiile România – Rusia
accesări 4590
Dialog între Iurie Roșca și Alexandr Bovdunov, coordonatorul centrului analitic Katehon
PHILIPPE DE VILLIERS:Un patriot francez în faţa hegemoniei americane (...
accesări 1722
Efectele nefaste ale globalizării Autorul readuce în atenţia cititorul, prin gura unuia dintre eroii cărţii sale cu care se întâlnise în tumultuoasa ...
Racolau persoane pentru cerșetorie, poliția a deconspirat gruparea cri...
accesări 518
Un grup de persoane de 25 și 35 de ani, domiciliați în raionul Ialoveni, sînt suspectați de trafic de persoane. Unul dintre suspecți este reținut de p...

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *