Ilie Șerbănescu: România, o colonie la periferia Europei (12)

09:18, 9 noiembrie 2016 | | 1604 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:
Adresa scurtă: http://flux.md/zRPWk

12. Reducerea fiscalității – o altă balivernă de serviciu pe tema dezvoltării

Vorbind despre imposibila dezvoltare prin fiscalitate, autorul nostru dinamitează încă o minciună sau poate o eroare, pe care o auzim în permanență din gura politicienilor de duzină și a puzderiei de paraziți pe post de analiști și experți. La întrebarea ”Ce să facem pentru a genera bunăstare?” aceștia vin invariabil cu același răspuns: ”Să reducem impozitele și taxele”. Ei bine, lucrurile nu stau tocmai așa. Șerbănescu arată că într-o economie dezvoltată,  care  dispune de un sistem fiscal stabil, chiar și unele modificări nesemnificative pot determina impulsionări ale dezvoltării economice, genera noi oportunități de angajare în câmpul muncii, influența creșterea sau diminuarea consumului etc. Însă acesta nu este câtuși de puțin cazul României. Nici al Moldovei, am adăuga noi, deoarece ambele țări sunt subdezvoltate. Autorul accentuează:

”Pentru a se dezvolta, sunt necesare resurse financiare masive, aflate în cea mai mare parte în afara fiscalității: în funcție de dotări, în zona exploatării materiilor prime, în zona energiei, în sistemul bancar. Să fie clar: în zona fiscalității sunt foarte puține resurse financiare disponibile. Cheltuielile bugetare în majoritatea lor sunt fixe: salarii, pensii, minime achiziții pentru funcționarea sistemelor de sănătate, educație, ordine publică, armată, servicii secrete etc. Presiunea asupra sistemelor bugetare este imensă”.

Iar dacă mai luăm în calcul și faptul că în cazul ambelor țări, România și Moldova, mai sunt exercitate și presiuni enorme din partea FMI și altor creditori externi, în special în zona de sănătate, învățământ și protecție socială, precum și faptul că ni se cam dă peste mâini la stabilirea tuturor indicatorilor bugetari de bază, capacitatea de manevră a guvernării este cu totul nesemnificativă.  După ce s-a cedat controlul asupra tuturor sectoarelor-cheie, România nu mai dispune de resurse pentru finanțarea propriei dezvoltări. Tocmai așa se explică atenția sporită asupra fiscalității. Autorul face la acest capitol o remarcă extrem de importantă:

”Este de înțeles de ce, în mod inevitabil în aceste condiții, forțele politice din România, indiferent dacă se dau de dreapta sau de stânga, scormonesc în fiscalitate, singurul instrument care le-a mai rămas la îndemână! Desigur, doar parțial, pentru că în calitate de membru al UE și Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), România nu mai poate practica o fiscalitate selectivă care să o ajute să promoveze sectoarele de care depinde dezvoltarea, așa cum au procedat la vremea lor actualele țări dezvoltate”.

Prin urmare, este limpede cât de naivi sau ipocriți sunt cei care ventilează subiectul instrumentului fiscal ca pe un colac de salvare pentru depășirea crizei. Revin și insist: expun cu minuțiozitate argumentele autorului tocmai pentru a ajuta cititorul (printre care sper să se nimerească și câte un politician și poate chiar vreun expert-doi) să scape de clișeele ideologice care le blochează orice capacitate de înțelegere a cauzelor dezastrului pe care îl trăim și, prin urmare, nu le permit să caute soluții adecvate pentru tămăduirea maladiilor noastre economice. Autorul formulează de o manieră aforistică situația paradoxală în care s-a ajuns:

”Reducerea fiscalității – trebuie spus clar și apăsat – nu duce la dezvoltare. Nici o țară nu s-a dezvoltat prin reducerea fiscalității și nici o țară dezvoltată nu are fiscalitate redusă, ci dimpotrivă, una foarte înaltă. (subl. noastră – Iu.R.) Cu fiscalitate redusă se laudă numai țările primitive și, în modul cel mai sigur, cu o fiscalitate redusă vor rămâne primitive pe scara dezvoltării”.

Iar dacă mai punem la socoteală și faptul că în România, ca și la noi,  se bucură de reduceri cu precădere nu taxarea muncii, ci a capitalului, se vede cu ochiul liber cine beneficiază de pe urma acestor reduceri fiscale.

Vezi și  Confluențe între Occident și Orient

Articole relevante

Un gânditor rus ca remediu contra sovietolatriei și rusofobiei
accesări 1722
De-a lungul ultimilor ani deseori am făcut trimitere în articolele mele, pe care le scriu deopotrivă în română și în rusă, dar și în luările mele de c...
Decăderea Occidentului – Statele Unite ca ţară a răului absolut
accesări 5857
Continuăm să publicăm fragmente din lucrarea „Misiunea Eurasianistă. O introducere în eurasianism”, care urmează să apară în curând la o editură din R...
Confluențe între Occident și Orient
accesări 3017
La 12 noiembrie, la mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung Muscel, România, a avut loc o slujbă de pomenire a ilustrului metafizician, geopolitician și s...
Manifestul Alianţei Revoluţionare Globale (2)
accesări 1608
Program, principii, strategie Partea a II-a. Imaginea unei lumi normale Ni se induce ideea (este vorba de hipnoză și propagandă) precum că alt...
Jurnalist român: Este Vlad Filat un bandit?
accesări 832
Cunoscutul scriitor și analist politic român Ion Cristoiu a publicat pe blogul său articolul „Cum dracu se face că în Republica Moldova proromânii și ...
Ilie Șerbănescu: România, o colonie la periferia Europei (14)
accesări 1347
14. Încă o dogmă liberală: statul ca piedică în dezvoltarea economică Printre elementele-cheie ale tacticii de învăluire și de anesteziere a voinței ...
Manifestul Alianţei Revoluţionare Globale (5)
accesări 1960
Program, principii, strategie Partea a V-a. Practica războiului Oligarhia globală utilizează anumite conflicte în propriul beneficiu, desparte...
Nesfârşita colonizare
accesări 1992
Dacă de politicieni vădit mediocri, corupţi, cinici nu putem scăpa, acest fapt se întâmplă pentru că sistemul îi fabrică, spre propria-i siguranţă, pr...
Emmanuel Leroy: 100 de ani de la lovitura de stat bolşevică
accesări 3413
10 întrebari pentru cei care gândesc din partea www.flux.md  Cu prilejul centenarului de la Revoluția din Octombrie 1917 ne-am propus să adresăm  ace...

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *