Democrația între cifre și limba în ureche

14:54, 3 aprilie 2018 | | 467 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:

Cineva observă că suntem sortiți să trăim într-o lume a cifrelor încă dinainte de a ne naște, prin rezultatele analizelor care se fac asupra embrionului viitoarei mame și până la estimațiile pe tema sfârșitului civilizațiilor (și planetei). Totul poate – și trebuie – exprimat și în cifre – de la identificarea personală, fisa de sănătate (cu numele încifrate ale bolilor), înmatricularea auto, cazierul, contul în bancă, etc. etc., până la preferințele artistice, sexuale, apartenența și opțiunea politica, tot felul de alte preferințe și aversiuni. « Umanul a devenit un produs etichetat precum toate celelalte » – citim într-o publicație franceză de mondenități.

Democrația este una dintre preferatele anchetatorilor de opinie și statisticienilor. Și, pentru ca să începem anul cu un tonus ridicat, mult prea seriosul ziar american « Wall Street Journal » publica în luna ianuarie un bilanț în materie făcut de doi cercetători de la nu mai puțin seriosul Brookings Institute, Bruce Jones și Michael O’Hanlon, care se bazau și ei pe arhicunoscutul și, de asemenea, deloc mai puțin seriosul Freedom House. Sunt constatări, de fapt cifre exacte, mai degrabă încurajatoare. Bunăoară : în 2016, 45 la sută din populația mondială trăia într-o democrație, fată de 44 la sută în urma cu un deceniu. Proporția celor din tari ne-libere a scăzut de la 37 la 36 la sută. E ceva, nu ?, un procent intra-un deceniu ! E pur și muove, am putea zice. Dar e mai mult de bine decât de rău și pentru ca, după cum suntem lămuriți, « Restul lumii trăiește într-o libertate parțiala ». Se livrează și consolări : « Deși e de regretat un declin al democrației în Ungaria, unde 10 milioane de oameni au trebuit să accepte o diminuare a libertăților lor, în Indonezia, 261 milioane de oameni au putut beneficia de progresele democratice » -ne liniștesc Jones și O’Hanlon.

De aici, și oportunitatea unor titluri optimiste, precum cel din săptămânalul belgian « Express » : « Democrația numai moarta nu e ».Numai că, după doar câteva săptămâni, aceeași publicație revine spectaculos cu un titlu șocant, total diferit : « Democrația în lume e în berna ». De data aceasta, cifrele (căci, după cum se vede, doar cu cifre și procente se lucrează, riguros carevasăzică) sunt luate dintr-un studiu al (bineînțeles) prestigiosului holding german Bertelsmann Stiftung, care informează : 3,3 milioane de oameni trăiesc intra-un regim autocratic (dar 4,2 milioane în democrații). Problematic este că « drepturile civile sunt tot mai restrânse iar statul de drept șubrezit și intră-un mare număr de democrații. Foste modele de democratizare, ca Brazilia, Polonia și Turcia sunt printre țările care au căzut cel mai mult. Dar, în Europa, democrația se mai clatină și în Ungaria, și în R. Moldova).

Iar pentru ca statisticile să dea mai bine, s-a umblat și la terminologie : pentru state ca Burkina-Faso și Sri Lanka nu se mai folosește sintagma « autocrații moderate » ci « democrații defectuoase ».

Ne-am putea întreba și noi, pe bună dreptate : dar România ? România unde -și află locul în asemenea clasamente ? Căci la Bruxelles este constant țintuita pe lista paraților ce trebuie mereu controlați dacă au batistuța la ei și unghiile tăiate. Da, însă la Bruxelles avem vreo câțiva europarlamentari care se presupune că reprezintă România, dar care au grijă să dea mereu cu para pe seama propriei tari și a celor care i-au trimis, prin vot, acolo. Iar înalții birocrați de la Bruxelles nu par a recurge și la alte surse de documentare, preferând străvechea metoda a limbii în ureche. În alte instanțe și instituții – mondiale – cei în drept se iau după alte criterii. Așadar, cifrele se arată a fi de folos și aici.