Referendum pentru familie

De ce Maia Sandu blamează referendumul pentru Familie din România

16:45, 5 octombrie 2018 | | 451 vizualizări | Nu există niciun comentariu | Autor:

Apărarea familiei, în viziunea neoliberală a Maiei Sandu, este „o problemă inventată”. Dânsa a declarat joi seara în cadrul emisiunii „Puterea a patra”, moderată de jurnalistul Gheorghe Gonța, că deși are pașaport român, nu va merge la referendumul din 6 și 7 octombrie 2018.

Eu nu merg la acest referendum, pentru că cred că este o problemă inventată pentru a distrage atenția de la subiecte grave, subiecte care țin de statul de drept, de independența instituțiilor care luptă împotriva corupției și așa mai departe. Și e o metodă ca cea folosită la Chișinău. În anumite lucruri cei de la București se inspiră de la guvernul de la Chișinău”, a spus președintele PAS, Maia Sandu.

Astfel, referendumul din 6 și 7 octombrie curent din România, la care cetățenii români sunt invitați să se pronunțe prin vot cu privire la necesitatea precizării în textul Constituției a faptului că familia se întemeiază pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie, separă apele și la Chișinău, arătând cine și de ce duhuri este inspirat sau posedat.

Maia Sandu, amintim, are ambiții politice exagerat de mari: conducând un partid politic, aceasta țintește preluarea puterii în Republica Moldova. În respectiva luptă crâncenă și murdară fosta șefă a Ministerului Educației are nevoie de o coaliție largă, în care vor fi acceptați doar cei care vor trece cu succes un ditamai „filtru de integritate”. Despre criteriile în baza cărora va funcționa respectiva „sită politică” nu se cunosc prea multe, însă poziția civică și politică a fostei liberal-democrate sugerează că în brigada Maiei Sandu vor fi acceptați doar cei de vor consimți, între altele, să-și contorsioneze gândirea, credința și discursul astfel încât să nu-i supere cumva pe „prelații” și pe simplii martori ai religiei „progresist-gender-lgbt-iste”. Aceștia din urmă, se știe bine, se simt sfidați de orice afirmare publică a credinței strămoșești, a valorilor tradiționale și ale familiei naturale. Ei încearcă să ocupe biologic și ideologic toate instituțiile statului (și ale tuturor statelor lumii), pentru a monopoliza întregul act decizional, ca mai apoi să poată forța societatea să tolereze (căci de respect nici vorbă nu poate fi!) toată dogmatica diabolică despre „nunțile” homosexuale, despre alegerea individuală a sexului, despre amestecul global al identităților de orice fel, despre ștergerea frontierelor de orice fel în vederea transformării întregii lumi într-o piață planetară lesne de dominat și de manipulat de către unele centre oculte… Iată, dacă vreți, câteva teze din programul politic nedeclarat pe care se pare că-l clocesc sforarii faimoasei noastre liberal-progresiste pentru vremurile în care ei speră să o vadă înșurubată puternic la cârma Republicii Moldova.

Atitudinea ostilă a Maiei Sandu față de Referendumul pentru Familie din România arată că dânsa este purtătoarea învățăturilor unui curent politic anticlerical (or, Biserica este principala entitate care invită oamenii la plebiscitul respectiv), îngenuncheat în fața ideologiilor din categoria „gender” și LGBT. Or, tocmai promotorii acestui cartel ideologic global atacă, fiecare cum poate, ideea Referendumului pentru Familie. Ei recurg la tot felul de speculații, una mai parșivă decât alta, încercând să combată necesitatea plebiscitului respectiv și să descurajeze participarea cetățenilor cu drept de vot la acest scrutin.

Subliniem aici că șefa PAS face exact același lucru. Chiar dacă nu îndeamnă la boicotarea referendumului în mod deschis, prin anunțul său plin de aere, cum că ea nu va participa la referendum, le transmite un mesaj univoc tuturor simpatizanților săi și celor nehotărâți – să boicoteze referendumul.

Însă ea nu se limitează la un îndemn ușor voalat, ci mai face un pas: reproduce una dintre cele mai parșive teze inventate de exponenții bucureșteni ai multiculturalismului, afirmând că Referendumul pentru Familie ar avea la bază „o problemă inventată”, adică, cu alte cuvinte, ar fi o irosire fără rost a banilor publici și un exercițiu de vot steril. Milioanele de români care au inițiat referendumul, dacă e să acceptăm logica Maiei Sandu, sunt niște neevoluați, niște netoți, oameni de nimic, spre deosebire de dânsa și de minoritatea din care face ea parte, care va boicota plebiscitul.

Următorul pas făcut de Sandu în vederea discreditării indirecte a Referendumului pentru Familie constă în reproducerea unei alte teze pline de venin și de ipocrizie, care de asemenea circulă în presa neoliberală și/sau neomarxistă din România. Acest referendum, vasăzică, „distrage atenția de la subiecte grave”! Atacurile permanente asupra valorilor naționale, printre care este și Familia, nu reprezintă o problemă dintre cele mai grave pentru administratoarea „filtrului de integritate”. Iar milioanele de români care abia așteaptă zilele de 6 și 7 octombrie pentru a-și face datoria de creștini și de cetățeni, conform aceleiași logici mefistofelice, s-ar face părtași la actele de corupție ale unora din PSD. O mai mare ofensă adusă majorității covârșitoare a poporului român nu putea fi inventată în actualele circumstanțe.

Și dacă tot veni vorba despre „problemele inventate” și despre „subiectele grave”, fac aici o precizare pentru cei care mai urmăresc teatrul politic mizerabil de la Chișinău. Astăzi doctrinele politice nu mai reprezintă nici pe departe un criteriu în baza căruia partidele se împart în „bune” și „rele”. La etapa actuală forțele politice se împart în cele care luptă pentru apărarea popoarelor și a identităților, iar asta înseamnă în primul rând apărarea valorilor tradiționale, pe de o parte și cele care luptă contra identităților, contra valorilor popoarelor, contra familiei tradiționale (chiar dacă nu o spun pe șleau, deocamdată), contra Bisericii și religiei. Fiecare decide pentru sine cine sunt cei „buni” și cine sunt cei „răi”, în funcție de alegerea personală de a se înrola într-o tabără sau alta. Referendumul pentru Familie din România este pentru clasa politică și pentru intelectualitatea de la Chișinău ca o hârtie de turnesol – oricine s-a atins de acest subiect, și-a dat arama pe față, inclusiv Maia Sandu.

Ghenadie Vaculovschi